Skip to content

Merida a murit. Trăiască Merida

28 Iunie 2011

Stiu ca sunt pe un blog unde oamenii isi spun povestea bicicletelor furate. L-am descoperit intr-o dupa-amiaza gri, saptamana trecuta, in ziua in care bicicleta mea („oh, Merida, ah, Merida, ti-am dat toata dragostea mea…”) a fost furata. Daca n-as fi fost atat de stupefiat-enervat-furios-neputincios probabil v-as fi spus povestea furtului, cum mi-am legat-o constiincios la intrarea in Cismigiu, de rastelul oficial, pe la ora 17. Cum la intoarcere, peste o ora si jumatate, am vazut locul gol. M-a ars imaginea aia! Pur si simplu rastelul era pustiu, iar oamenii intrau si ieseau ca furnicile din Cismigiu de parca nimeni nu sesiza dezastrul de proportii cosmice ce tocmai se intamplase. Am dat tarcoale locului gol, apoi am inceput sa-mi plang nenorocirea prin telefoane date prietenilor, am dat ture fara rezultate prin Cismigiu (sperand, absurd, sa dau fix peste nenorocitul care mi-a furat bicicleta). Am gasit apoi niste paznici care m-au trimis catre doi politisti (grasi, asudati, analfabeti) care pazeau umbra unei dughene prin Cismigiu. Aia doi s-au facut ca scriu ceva intr-un carnetel, cu un capat bont de creion. M-am prins ca nu cu ei trebuie sa vorbesc si asa am ajuns la Circa 3 de Politie. O casa frumoasa, veche, in spatele Cismigiului, pe interior cu camere pline de igrasie, politisti lipsiti de compasiune si lenti ca niste limacsi. Au facut apoi poze locului gol, fara nici o urma vizibila, am dat declaratii peste declaratii dictate in severa limba de lemn a politiei, apoi m-am intors, pe jos, acasa (ati observat, dragi ex-posesori de ex-biciclete, cat de umilitor este mersul pe jos in minutele imediat de dupa constatarea furtului?).

Incercand sa-mi potolesc nervii si sa fac cumva sa-mi treaca criza de mizantropie, m-am plimbat pe net citind povestile altora cu care acum imparteam o anumita calitate (de oameni cu biciclete furate), vazand clipuri cu hoti de bicicleta filmati, peste tot povesti fara final fericit. N-am mai rezistat si am inceput sa-l intreb pe Google chestiuni fara final previzibil: „cumparare biciclete furate Bucuresti?”. Gasesc pe un forum ca s-ar vinde prin Vitan, duminica, dar ca trebuie sa te grabesti si sa fii prezent la primul targ, altfel „fuse si se duse”. Mi-am facut calculul, in weekend plecam la Sibiu, nici o sansa.

Am uitat sa va spun ca am o sora mai mica (S.B.) si ca aceasta sora are un prieten (S.R.). Fara sa sper ceva, si mai mult din dorinta de a ma convinge ca n-am nici o sansa sa-mi mai vad bicicleta (amor la prima vedere, frane pe disc, o Merida alb cu negru, merge impecabil, o am de o luna si jumatate), mi-am rugat sora sa dea o tura prin targul Vitan, poate poate. Si pe cand imi savuram eu cafeaua de dimineata in Piata mare din Sibiu, duminica, primesc de la Sonia stirile: „bai, am gasit-o!” Am ramas traznit. Ce sansa! Tocmai vroiau sa plece din piata, si la iesire vad un grasan calare pe bicicleta mea. S.R., ochi ager de designer, a recunoscut-o imediat. I-a propus aluia sa o cumpere, ala nu vroia sa o dea, tocmai o cumparase de vreo 2 zile „de la un vecin”. Atunci au dat cartile pe fata, l-au anuntat ca este furata si ca o vor inapoi. Ala nu era prea incantat dar a zis ca e de acord daca putem dovedi. Asa ca S.B. fuge acasa dupa actele de cumparare (pe care era trecuta sfanta serie) in timp de SR ramane cu noul proprietar. Intre timp ala da telefoane si situatia capata o turnura periculoasa. Telefoanele curgeau insa si intre Sibiu si Bucuresti. Asa aflu, de exemplu, ca e cazul sa chemam Politia. S.B. suna la numarul de urgente si o gagica de la Politie ii explica ca „vor veni dupa ce noi vom fi siguri ca e bicicleta noastra”. Degeaba i se explica ca trebuie sa trimita un politist acolo ca targul Vitan nu e tocmai un loc prietenos (in fapt este un rai al talharilor si al lucrurilor furate). Dispecera nu se indupleca: pentru o bicicleta nu se vor deplasa. Faptul ca facusem deja o plangere, ca raportasem furtul, ca gasisem bicicleta n-au contat. Aflu treaba asta la Sibiu si ma pun eu pe dat telefoane la Politie in speranta ca voi fi mai convingator. Dupa ce apuc sa zbier putin la un politist care insista sa-mi explice pe indelete geografia Vitan-ului si faptul ca piata si targul Vitan sunt lucruri diferite, (asta inainte sa trimita picior de politist la fata locului), obtin ce vreau: echipaj de politie merge de urgenta la fata locului. Intre timp S. obtine si ea vreo doi politisti ce isi faceau veacul in jurul targului. Asadar se aduna politie multa acolo, il iau pe ala pe sus sa-l duca la sectie, end of story. Bicicleta era evident a mea (seria + identificarea semnelor particulare). Acum e in balcon dupa ce azi ne-am reimprietenit.

Sper ca acest post sa fie de ajutor celor care nu renunta prea usor la ceva ce le apartine. Ar fi cateva concluzii pe care le organizez ca un ghid practic:

  1. cand o cumparati neaparat sa aiba trecuta seria unica pe certificatul de garantie / vanzare
  2. dupa ce va este furata imediat sa faceti plangere la politie, cu cat mai multe informatii cu putinta (culoare, semne particulare, model, serie, contextul in care a fost furata, etc.)
  3. nu va bazati pe politie in gasirea ei: nu e neaparat rea-credinta ci o trista limitare a puterilor lor (n-au nici foi pe care sa imprime rapoartele, nici tonere, nici computere, nici scaune pe care sa stea – nu glumesc!)
  4. mergeti, insotiti de un amic sportiv si cat mai impunator, prin targurile de duminica din orasul vostru (in Bucuresti: Vitan, Crangasi, Obor, etc.) si plimbati-va printre lucrurile expuse pe acolo. Daca nu o gasiti pe a voastra, intrebati la cei care vedeti ca au mai multe biciclete. Eventual le spuneti ca aveti o cerere mai speciala si ca vreti una anume.
  5. daca o gasiti, nu va aratati bucuria sau surpriza si mai ales nu spuneti: „te-am prins, ai furat-o, da-o inapoi”. Incercati sa negociati un pret (uneori e mai simplu sa-ti cumperi bicicleta inapoi cu 300 lei, daca ea a fost una mai scumpa).
  6. daca nu vreti sa dati bani pe ea / pretul e prea mare / va apuca nervii sa platiti din nou pentru ceva ce ati cumparat tot voi inainte, aplicati metoda: ok, sunt de acord cu pretul, stai ca ma duc la un bancomat sa scot banii, vin in 20 de minute. Iesiti din piata, cautati primul politist / sunati la politie si in cateva minute vor veni sa va insoteasca. Atentie: fara o cerere clara (verbala) politistii nu prea pot intra in piete sa faca ei simple verificari pentru ca de obicei targurile sunt pe proprietati private.
  7. cu actul original dovediti la politie ca va apartine si in 30 de minute plecati cu ea acasa.
  8. cat mai repede cumparati un U-lock serios (de la 50 la 400 lei) pe care sa-l folositi de acum inainte.

Pe scurt, nu disperati: exista viata si dupa ce ti-au furat bicicleta. Si merita acest efort ca sa o recapeti.

Acum bicicleta mea are un semn de la panza cu care mi-au taiat lantul. E ca un rid frumos pe chipul unei doamne.

P.B. (Bucuresti)

13 comentarii leave one →
  1. zws permalink
    4 Iulie 2011 8:22 AM

    Felicitari!!! Si foarte frumos povestit!

    Ce te faci totusi cand bicla e cumparata din targ, adica fara acte? Cum dovedesti ca iti apartine? :(

    Sugestii?

  2. horia garlonta permalink
    27 Iulie 2011 2:56 PM

    mi-au furat ambele biciclete dupa prima lor seara in uscatoria blocului (cu cheie si cu grilaj prins in lacat)…CITY Giant CRS gri si B’twin Rockrider Alb cu scris roz(le aveam de 3 luni, respectiv 2 zile)…cine vede prin Vitan, Crangasi, Obor sunati 112. aveam pe Giant si suportul pentru scaunul de copil.

  3. 9 August 2011 11:43 PM

    Asta da poveste emotionanta despre o bicicleta.Multumesc mult pentru sfaturi!Si ai grija de ea!

  4. 18 August 2011 3:12 PM

    SUPER TARE POVESTEA! AI spus-o într-un fel… Dar mă instigă ceva… de ce te-ai pus la name: ”farabicla” dacă acum o ai????! :-D

    Eu am pățit-o în prima zi din Săptămâna Mare… am legat-o în blocul unde lucram (Panduri), după 10 minute de muncă la birou, am ieșit afară să văd dacă mai e. Exact imaginea aia ”arsă” cu locul gol… M-a durut mult timp imaginea aia…

    Mă bucur mult că ți-ai găsit-o!! Chiar mă bucur că aud și eu un final de poveste fericit. Ai grijă de ea de-acum înainte…

    Eu unul mi-am luat alta între timp… și n-o mai las pe nicăieri, decât în minuscula mea cameră de cămin și de mânuță cu mine pe oriunde merg.

    Sănătate!!

  5. Dobrin permalink
    4 Octombrie 2011 12:20 PM

    exact, cu o mobilizare rapida si un plan bine facut, cresc mult sansele sa-ti recuperezi bicicleta. pana la urma hotii de biciclete se invart intr-un cerc foarte restrans.
    sunt limitati iar „reteta” pe care o urmeaza in cazul bicicletelor furate este mereu acceasi, previzibila, lucru care ajuta sa fim cu un pas inaintea lor, la fel ca si in cazul tau.
    de adaugat la punctul 2 si 7 ar fi si o colectie frumusica de poze cu bicicleta din toate unghiurile + semnele particulare etc

    mama ce as mai bea cafeaua de duminica dimineata urmarind cum isi face vreunu’ de lucru pe langa bicicleta mea… asa ca sa ma urc dupa aia cu zambetul pe buze pe ea si sa-mi fac plimbarica de duminica cu articulatiile dezmortite.
    am vazut ca exista detectivi care recupereaza biciclete furate. ultil
    dar pentru spirit?… ar merge o trupa de divertisment care organizeaza show online pentru public. un fel de „smile you’re on candid camera”. bicicleta aragatoare, lasata undeva/cumva semi la-ndemana pt hoti si stat la panda. publicul sa priveasca de acasa si inainte de toata distracta sa se faca propuneri pentru sentinta… in limitele legii si ale eticii, bineinteles. se aplica cele mai votate iar accidentele… sa fie accidente…

  6. dudutzu permalink
    18 Noiembrie 2011 6:33 PM

    superb materialul

  7. meoki permalink
    3 Ianuarie 2012 6:19 PM

    he he!
    am si eu doua bucati bicle furate la activ!
    din experienta mea, prima varianta, cu plangerea la politie, inseamna timp pierdut! Si nervi! Si plimbari pe jos (ca bicla nu mai ai)!
    Pe langa faptul ca „investigheaza” ei in amanunt ca bicla pe care o declari furata era a ta, mie mi-au zis dupap vreo 2 saptamani ca ar avea 2 suspecti, da’s oameni amarati amandoi, nu vreau eu mai bine sa imi retrag plangerea?!?!? Incercarea mea de a le arata ca in felul acesta ei, in calitate de „organe de control” incurajeaza furtul, a fost INUTILA!!
    Varianta a doua – sa-ti cauti bicla in targ – e o gluma! Orice bicla albastra vedeam pe strada imi trezea amintiri dureroase, ma uitam luuung, n-o fi a mea? Dar in cele mai multe cazuri le revopsesc; la doua blocuri de mine e o ghereta cu flori care periodic are de vanzare si … bicicleteee! Army-green toate! Urate foc!

    Tot ce va urez e sa aveti grija de spitzele voastre, empatizez profund cu cei care-au patzit-o, si-acum mi-e dor de „albastrica” mea:)

  8. dann permalink
    4 Mai 2012 7:09 PM

    Sistemele astea antifurt sunt cam asa: eu am voie sa te lovesc tu ai voie doar sa te feresti. Nu ai voie sa ma lovesti inapoi. Iar cu sistemele scumpe gen ABUS, e ca si cum ti-ai cumpara vesta antiglont. Da si eu pot sa-mi cumpar gloante antivesta… Pe vremuri hotii de cai se impuscau. Asa ar trebui facut si acum cu hotii. Din pacate de ~100ani, de cand ei au preluat conducerea natiunilor, au dat legi care sa-i protejeze. Iar populatia e prea proasta ca sa inteleaga ce se intampla si sa faca ceva.
    Un AK74 e cat un lant de bicicleta bun.

  9. 16 Iulie 2012 8:53 AM

    un cioban rau de paguba pe bicicleta in bucuresti.du-te la cetatea branzei bai muie din marginime.au plecat sasii si v-ati mutat voi la oras ciobanoi puturosi si perversi.

  10. 2 Februarie 2013 11:23 PM

    Salut

    Esti de acord sa pun si la mine pe site acest ghid facut de tine?

    Siteul meu inregistreaza gratuit anunturile cu obiecte furate, in speranta ca-i impiedicam pe hoti sa faca bani cu bunurile furate.
    informatiile date de tine, Ar putea sa-i ajute si pe altii.

    Multumesc anticipat.

  11. Noa permalink
    8 Februarie 2014 1:10 AM


    se poate sparge si un U Locker

    • numaiambicicleta permalink*
      8 Februarie 2014 8:28 PM

      Treaba asta e din 2009 si a fost rezolvata dupa ceva luni la producatorii respectati, nu prea mai exista u-lock-uri cu „cylinder head”.

Trackbacks

  1. Tu contactezi oamenii politici?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: